Obiectivul acestui studiu are ca scop testarea influenţei îngrăşământului magnetic Davidoni asupra soiului de grâu Boema.
Experimentul a fost înfiinţat în toamna anului 2015 la Ferma didactică Moara Domnească, judeţul Ilfov, fermă ce aparţine Staţiunii Didactice şi Experimente Belciugatele din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
Ferma este amplasată la o distanţă de 15 km de oraşul Bucureşti, în regiunea geografică „Câmpia Română „, într-o zonă de tranzit în care există atât vegetaţie de stepă cât și vegetație forestieră. Tipul de sol caracteristic este brun-roşcat molic, cu textură luto-argiloasă, sărac în azot, conţinut mediu de fosfor, conţinut foarte bun de potasiu, pH uşor acid, valori scăzute pentru humus.
Au fost înfiinţate patru variante tehnologice, conform schemei de amplasare.
Schema de amplasare a variantelor experimentale 2015-2016 soiul de grâu Boema
Planta premergătoare a fost lucerna. Terenul a fost pregătit din vară printr-o arătură la adâncimea de 25 cm. În toamnă terenul a fost lucrat cu grapa cu discuri, apoi a urmat fertilizarea chimică cu îngrăşământ complex NPK 18-46-0 – 200kg/ha, pe variante tehnologice (conform schemei de amplasare). Încorporarea îngrăşămintelor în sol s-a făcut printr-o lucrare cu combinatorul.
Semănatul s-a realizat în data de 05.10.2015 cu o normă de sămânţă de 270 kg/ha, din soiul românesc Boema. Cultura a intrat in iarnă înfrăţită şi bine încheiată (vezi foto).
În primăvară (31.03.2016) grâul a fost fertilizat chimic cu azotat de amoniu 150 kg/ha şi fertilizat magnetic cu îngrăşământ Davidoni 10 kg/ha pe variante experimentale. Pe perioada vegetaţiei s-a făcut combaterea chimică a buruienilor şi două tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor pe toate variantele experimentale.
Recoltarea probelor din câmp pe variante s-a făcut în data de 28.06.2016 (vezi foto).
Experimentul a fost realizat în condiţii de teren neirigat, dar au fost precipitaţii suficiente în primăvara-vara anului 2016. Trebuie menţionat faptul că înainte de ridicarea probelor din câmp, cu aproximativ trei săptămâni, vântul puternic asociat cu ploi a dus la căderea plantelor în proporţie de 35 – 40%, îngreunând recoltarea probelor. Plantele căzute au influenţat într-o oarecare măsură şi rezultatele finale ale variantelor. Datele rezultatelor obţinute sunt trecute în tabelul 1.
Din analiza tabelului 1 se constată că pentru varianta V3 unde s-a făcut numai fertilizarea magnetică cu îngrăşământ Davidoni 10 kg/ha, producţia biologică obţinută (fără pierderi prin recoltare) a fost destul de însemnată – 6450 kg/ha, fără să se apeleze la îngrăşăminte chimice, care sunt mult mai scumpe şi care poluează chimic mediul înconjurător. Se remarcă faptul că pentru această variantă se obţine şi MMB (masa a o mie de boabe) cea mai mare – 38,77g (rezultatele privind indicii de panificaţie pentru fiecare variantă intră în atribuţiile d-lui Mircea Ioan Popescu).
Se pare că se pot obţine producţii agricole bune şi fără aport de îngrăşăminte chimice sau cu aport redus, dar concluziile majore trebuie trase după mai mulţi ani de experimentări, concluzii care trebuie însoţite şi de un calcul economic.
Ca plantă premergătoare lucerna este foarte bună, lăsând solul bine aprovizionat în azot, însă în rotaţie intră şi alte plante, care se regăsesc în mod curent în asolamentele din zonele de cultură a grâului din România.
Pentru continuarea studiului început în anul toamna anului 2015, pe aceeaşi suprafaţă s-a semănat iarăşi grâu (anul II), iar alăturat s-a semănat grâu anul I după porumb, urmărindu-se în continuare răspunsul plantelor de grâu la fertilizarea magnetică comparativ cu cea chimică (aceleaşi variante la care am adăugat o variantă nefertilizată) şi totodată răspunsul la planta premergătoare.